Vampirii romantici şi domesticiţi ai erei moderne invadează, în luna noiembrie, micile şi marile ecrane. Fanii ficţiunilor „vampireşti“ au în această lună cel puţin două motive de bucurie: din 13 noiembrie, HBO difuzează cel de-al doilea sezon al serialului „True Blood“, iar în 20 noiembrie are loc premiera mondială a „Lunii Noi“, cea de-a doua parte a ecranizării „Twilight Saga“.

Ambele producţii, lansate în anul 2008, promovează, ilustrează şi întreţin fascinaţia pentru un nou tip de erou romantic: vampirul... reformat. Extras cu delicateţe din tenebre, mântuit de alergiile la usturoi şi de incomodul obicei de a se relaxa în cripte şi sicrie, vampirul de tip nou reprezintă o versiune domesticită a fiarei însetate de sânge de odinioară.

Bestia feroce, introdusă în imaginarul ficţional odată cu „Dracula“ lui Bram Stoker, a devenit în noul mileniu o „trestie gânditoare“, supusă îndoielii de sine, înzestrată cu un simţ moral impecabil şi cu o capacitate sporită de a iubi pasional şi necondiţionat.

Arhetipul romantic este evident şi deloc întâmplător: umanizarea vampirilor a început şi continuă graţie „eforturilor“ unei triade de autoare americane - Ann Rice, Charlaine Harris şi Stephenie Meyer. Cinefilii pot repera prima „anomalie“ în pelicula din 1994, „Interviu cu un vampir“, realizată după o celebră serie de romane din anii ‘70, ale lui Ann Rice.

Aici, Brad Pitt, înzestrat cu o pereche de canini şi cu o vagă conştiinţă de sine, începea să zdruncine imaginea vampirului ca monstru însetat de sânge omenesc. Domesticirea este şi mai evidentă în „True Blood“ şi „Twilight Saga“, realizate după lucrările celorlalte două scriitoare, Charlaine Harris, respectiv Stephenie Meyer.

În „True Blood“, avem o societate a viitorului, în care vampirii sunt în curs de integrare, graţie descoperirii sângelui sintetic,