Folositi aparatul de fotografiat tot timpul, filmati-va parintii si copiii la bucurie dar si la necaz, colectionati toate aceste amintiri foto, video, audio, pentru a lasa urmasilor vostri o mostenire inestimabila: o bucatica din istoria familiei.
Asa-i ca nu v-ati gandit pana acum sau, daca ati facut-o, comoditatea si-a spus cuvantul? In epoca in care traim, cand orice petrecere de Craciun alaturi de cei dragi si orice nazbatie a celui mic poate fi imortalizata in format digital, nu vi se pare nedrept sa le lasati sa se piarda in neant?
"Pastrati istoria familiei pentru copiii, nepotii si stranepotii vostri", va sfatuieste Bernice Davison, facand in cotidianul britanic The Telegraph o frumoasa pledoarie pentru respectarea valorilor familiei si pentru conservarea memoriei celor apropiati.
Cautati pe Internet cuvintele "familie" si "amintiri" si veti gasi milioane de site-uri personale in care tineri sau mai putin tineri, familisti convinsi sau mai putin convinsi, isi prezinta lumii intregi familia, prietenii, colegii de la serviciu, in cadre spontane sau indelung puse la punct. De ce sa nu arhivam astfel de imagini?
Sigur, fotografiile sunt cel mai simplu de facut si de pastrat dar cat de mult pot spune ele despre personalitatea personajelor? Cat de mult ne vor putea cunoaste, prin intermediul unor imagini statice, stra-stranepotii nostri, cei cu care nu ne vom intalni niciodata fata in fata?
Chiar daca pare o idee excentrica la prima vedere, nu ezitati sa imprumutati de la prieteni, daca nu aveti, o camera video si un reportofon cu ajutorul carora sa ii imortalizati pe cei dragi in timpul activitatilor zilnice, in ipostaze cat mai naturale.
Rugati-i pe bunici sa inregistreze o poveste pentru urmasii lor, convingeti-i pe copii sa spuna poezii si sa faca tot ce le trece prin cap. Se vor amuza copi
