Fiica reputatului profesor Gheorghe Dumitraşcu este singura specialistă pe istorie modernă-contemporană din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie. A publicat mai mult lucrări de istorie, una dintre ele fiind realizată împreună cu tatăl ei. Activitatea ştiinţifică a început-o în liceu, a continuat-o în facultate, la sesiuni naţionale studenţeşti, apoi a desfăşurat-o atât în România, cât şi în Columbia.

Lavinia Gheorghe a publicat mai mult lucrări de istorie, una dintre ele fiind realizată împreună cu tatăl ei, istoricul Gheorghe Dumitraşcu.

Iubitoare de animale

Pasiunea pe care o are pentru istorie nu-i ocupă tot timpul. Înainte de orice, Laviniei îi plac foarte mult animalele.

Are acasă un brac german pe care îl cheamă Brechi şi un papagal, Avi, adoptat acum două săptămâni. I-ar fi plăcut să aibă mai multe animale de companie, dar spaţiul nu îi permite - locuieşte la bloc. Îi mai place să citească, să viziteze, să se întâlnească cu prietenii şi să scrie.

A fentat moartea

Lavinia spune că a avut o copilărie plină de „aventuri“, dar şi că a fentat moartea de patru ori. „Aveam vreo doi ani. Mergeam, cu trenul, cu părinţii mei la bunici, la Tulcea. Tata m-a luat în braţe şi m-a pus pe marginea geamului, iar, în acea clipă, trenul a pus o frână bruscă şi geamul a căzut milimetric de piciorul meu. Ajungând la Tulcea, bunica avea nişte sârme de rufe în curte. Tata alerga cu mine pe umeri, dând cu piciorul într-o minge. S-a oprit brusc, instinctiv. Sârma mi-ar fi luat gâtul“.

Acelaşi copil năzdrăvan a pictat pisica. „Bunicii zugrăveau prin casă, iar eu, văzând cum văruiau, m-am gândit să schimb şi eu culoarea pisicii. Aşa că am dat cu var mâţa neagră până am albit-o de tot. N-am încasat-o. Mi se permiteau cam multe“, surâde Lavinia.

Escalada gar