AFP vine cu o analiză în care se constată un loc ultracomun: politicienii noştri nu se tem de nimic, în afară de Dumnezeu. Am tot scris despre asta, nu mă repet, dar tot ce mi-aş dori e să devină o temă de dezbatere. AFP priveşte superficial problema, dar măcar o repune pe tapet.
Agenţia compară celebra întrebare a lui Constantinescu pentru Iliescu cu situaţia de acum. E o prostie. Atunci, întrebarea aceea pe sub centură viza totuşi altceva: în traducere, însemna “Iliescu, îţi recunoşti descendenţa directă din vechiul regim?”.
Acum însă, lucrurile stau cu totul altfel. Nu e vorba decredinţă ca decizie individuală. Ci de o credinţă în nevoia de implicare a instituţiei bisericii. Ceea ce e cam altceva. E o inerţie de mentalitate periculoasă care zace în capetele politicienilor. Cel mai ostentativ în închinăciuni fiind tocmai social-democratul nostru, Geoană.
Citez din AFP:
Biserica Ortodoxă îşi afirmă neutralitatea politică şi asigură că nu poate împiedica niciun credincios să participe la slujbă.
Iar, dacă o decizie a Sfântului Sinod autoriezază preoţii să candideze pentru posturi de consilieri departamentali, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stocia, asigură pentru AFP că “nu este vorba de a face politica partidelor, ci politica acelor comunităţi”.
O anchetă realizată cu camera ascunsă de Realitatea TV a arătat că preoţii sunt dispuşi să accepte “donaţii” în schimbul unei cuvântări în favoarea unui anumit candidat la prezidenţiale.
Analiştii denunţă o confuzie între stat şi Biserică, întreţinută “mai ales de oamenii politici”, în pofida statutului laic al ţării.
“În momentul în care preşedintele României, deci al tuturor românilor, sărută mâna Patriarhului ortodox, statul este pus într-o situaţie de subordonare în faţa Bisericii”, spune politologul Cristian Pârvulescu, vorbind espre depunerea jurămân
