"Într-o zi totul a fost dat peste cap. La început am crezut că sunt doar demonstraţii de stradă. Curând au luat turnura unei lovituri de stat. A fost o perioadă foarte ciudată în care nu se ştia exact ce se întâmplă, în care nu puteai să ieşi afară după ora 8 seara, pentru că armata avea ordin să tragă. În cele trei săptămâni cât au durat violenţele au murit circa 100 de oameni", îşi aminteşte românul Laurenţiu Ţircă de zilele de voluntar în Madagascar. Laurenţiu a părăsit insula la 20 de zile după începerea violenţelor.  Experienţa sa ca volunatar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) s-au încheiat cu o sperietură pe cinste.

Printre românii care aleg să plece la mii de kilometri de ţară pentru a participa la programe de voluntariat în ţările Lumii a Treia sunt mulţi ca Laurenţiu: oameni care fac acest lucru din convingere şi pentru că au în sânge implicarea în proiecte sociale.

Voluntar printre gloanţe

Când e vorba de asumare de riscuri, Laurenţiu chiar ştie despre ce vorbeşte. A asistat la o lovitură de stat la mii de kilometri de ţară, a locuit într-o casă în care nopţile erau un chin din cauza insectelor şi a rezistat cinci luni într-un stat în care condiţiile precare de igienă uşurează răspândirea malariei . "D in şase stagiari, câţi eram noi, singurii care au făcut malarie sunt cei care luau tratament. Eu am avut noroc. Când mâncam la cantina de la muncă, de fapt un fel de birt, eram conştient că nu avea apă curentă sau că  vasele nu erau bine spălate. De fapt, oricine merge într-o ţară tropicală, trebuie să se aştepte să aibă probleme cu stomacul, indiferent de ce bea sau mănâncă ", istoriseşte Laurenţiu.

Absolvent de studii economice, Laurenţiu a ajuns în Madagascar câştigând o bursă oferită de o companie olandeză atunci când studia în această ţară. Experienţa din Madagascar şi muncă de la agenţia