România se poate „lăuda” în prezent cu una din cele mai slab dezvoltate pieţe de capital din Uniunea Europeană: doar câteva zeci de mii de persoane joacă direct la Bursă, la care se mai adaugă încă 135.000 de investitori în fonduri mutuale deschise. Iar marile scandaluri – SAFI şi FNI – au jucat un rol important în criza de încredere faţă de piaţa de capital. Numărul păgubiţilor FNI depăşeşte 300.000 de persoane, iar la SAFI se adaugă alte 200.

România se poate „lăuda” în prezent cu una din cele mai slab dezvoltate pieţe de capital din Uniunea Europeană: doar câteva zeci de mii de persoane joacă direct la Bursă, la care se mai adaugă încă 135.000 de investitori în fonduri mutuale deschise. Iar marile scandaluri – SAFI şi FNI – au jucat un rol important în criza de încredere faţă de piaţa de capital. Numărul păgubiţilor FNI depăşeşte 300.000 de persoane, iar la SAFI se adaugă alte 200.000 de persoane, cifrele fiind mai mari decât numărul de invesitori din prezent. Fraudele de la FNI şi de la SAFI au avut o reţetă similară ca un caz mai recent, de peste ocean: Madoff. Şi schema lui Madoff, şi FNI şi SAFI funcţionau ca fonduri de investiţii. Iar ca să atragă mai mulţi clienţi, raportau creşteri mult mai mari decât cele reale. Cei care reuşeau să iasă la timp- cât fondul mai avea lichidităţi -, marcau profiturile, care se împărţeau de fapt din banii celorlalţi deponenţi. Dacă în Statele Unite, la şase luni de la începerea procedurilor judiciare, Madoff a fost déjà condamnat la 150 de ani de închisoare, în scandalurile din România, singura condamnată a fost Ioana Maria Vlas (foto) de la FNI, iar capii ingineriilor financiare îşi etalează acum averile în Top 300. Greşelile autorităţilor Însă fraudele din România nu ar fi fost posibile fără o anumită complicitate a autorităţilor. SAFI, de exemplu, a funcţionat trei ani (din 1993 şi până în 1996) pe o piaţă în c