După aproape şapte ani de muncă în străinătate, s-a întors împreună cu familia pe meleagurile bistriţene. Şi numai pentru că „acasă” este Bistriţa şi nu „Roqueta del Mar”. Victoriţa Cornea este exemplul tipic al românului care şi-a încercat norocul în străinătate la începutul anului 2.000. Deodată cu valul de conaţionali care s-au răspândit în întreaga Europă s-a dus şi ea la muncă în Spania. . „Am obţinut greu viza pe vremea aceea, dar am vrut cu tot dinadinsul să plec peste hotare”, spune femeia. Alături de soţul ei, şi-a făcut un rost în Roqueta del Mar, un oraş de lângă mare ce avea să le ofere în doar câţiva ani, locuri de muncă bine plătite şi un trai îndestulat.

De la agricultură, la servicii

Odată ajunsă în Spania, Victoriţa a început cu munca de jos. A lucrat în agricultură, însă a reuşit, alături de bărbatul ei, să îşi strângă destui bani cât să cumpere  o garsonieră în Bistriţa. „Altă viaţă era atunci, se făceau banii mult mai uşor, chiar dacă munca era una grea”, îşi aminteşte Victoriţa.  Pentru un ban în plus, făcea pe „coafeza” , la domiciliu. „În Spania, mai tundeam, mai aranjam, însă doar pe prietenele mele”, precizează Victoriţa.  După primul an de Spania a venit pe lume şi primul copil al familiei. Pentru el, Victoriţa a decis că întoarcerea definitivă în România o va face în momentul în care băiatul va ajunge la vârsta şcolară.  Între timp, ca să aducă şi ea bani în casă, s-a angajat  ca ospătar la un hotel  de lux. Soţul câştiga în coninuare bani buni din construcţii.

Vânzarea apartamentului, tranzacţia  norocoasă

 În timp, cei doi soţi au reuşit să îşi cumpere un apartament în oraşul de lângă mare, pe care l-au scos la vânzare în anul în care băiatul urma să împlinească şapte ani.  „Am vândut apartamentul în două luni după ce am pus anunţul de vânzare. Am avut foarte mare noroc că l-am v