Un volum din dosar conţine documente atât de secrete încât nu le-a văzut nici judecătorul de caz. Sursa: Sorin Antonescu

Dosarul lui Omar Hayssam de la Curtea de Apel Oradea, în care „teroristul nr. 1 al României” e judecat pentru trecerea frauduluoasă a frontierei de stat, conţine opt volume din care doar şapte se află la sediul instanţei. Al optulea e la arhiva Compartimentului Documen te Clasificate de la Parchetul General şi conţine documente atât de secrete încât nici judecătorul de caz nu l-a văzut!

„Probele trebuie păstrate la dispoziţia judecătorului”

„Judecătorul n-are cum să condamne sau să achite un om dacă nu ştie probele de la dosar. Dar nu îi poţi cere să aibă certificat ORNISS pentru a studia un dosar cu documente secrete”, ne-a declarat Ion Cazacu, avocatul lui Omar Hayssam. În ceea ce-l priveşte, Cazacu spune că a cerut un certificat ORNISS care să îi permită studiul întregului dosar.

Gheorghiţă Mateuţ, profesor de drept procesual penal, e de aceeaşi părere: magistratul chemat să judece dosare în care se află probe cu caracter secret nu poate da o sentinţă dacă nu a studiat şi aceste probe. Mateuţ adaugă că e inadmisibil ca eventualele documente secrete dintr-un dosar să fie păstrate altundeva decât la sediul instanţei.

„În cazul urmăririi penale, aceste documente secrete se păstrează la Parchet, iar după ce dosarul a fost trimis în judecată, probele trebuie păstrate, în plicuri sigilate, la dis po ziţia judecătorului, care trebuie să vadă toate probele de la dosar. La fel şi părţile. Iar după ce dosarul ajunge în instanţă, aceste probe sunt publice, deoarece judecata e publică”, a spus Mateuţ.

Un precedent: cazul judecătoarei Andreea Ciucă

Gheorghiţă Mateuţ a exemplificat cu un caz de pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a decis că probele dintr