Un an după înăbuşirea revoltei muncitorilor din Braşov, pe data de 15 noiembrie 1987, un grup de scriitori din Berlin, a lansat un apel în vederea organizării unei acţiuni de solidaritate cu populaţia României. În acest apel, semnat de numeroşi intelectuali şi politicieni, se lansează chemarea în vederea organizării unei Zilei internaţionale de Acţiune România.
Un an după înăbuşirea revoltei muncitorilor din Braşov, pe data de 15 noiembrie 1987, un grup de scriitori din Berlin, a lansat un apel în vederea organizării unei acţiuni de solidaritate cu populaţia României. În acest apel, semnat de numeroşi intelectuali şi politicieni, se lansează chemarea în vederea organizării unei Zilei internaţionale de Acţiune România.
În urma apelului s-au desfăşurat pe data de 15 noiembrie 1988 numeroase acţiuni de protest împotriva regimului ceauşist, atît în vest cît şi în est.
În Germania răsăriteană reprezentanţii mişcărilor civice şi de opoziţie au organizat de-asemenea manifestaţii, ceea ce a stîrnit suspiciunile Securităţii Stasi.
Georg Herbstritt, cercetător la Oficiul Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi, Stasi, a descoperit recent un document inedit, din care rezultă că poliţia politică l-a informat imediat şi pe şeful partidului Erich Honecker despre intenţiile opoziţiei de a demonstra contra lui Ceauşescu. Documentul i-a fost inmînat lui Honecker direct de şeful Securităţii, Erich Mielke.
„Ceea ce este important în acest document este faptul că el reţine că numeroşi RDG-işti critică România, dar prin această critică ei vizează, de fapt, guvernul est-german. În cadrul Zilei de acţiune se vor face afirmaţii că guvernul RDG-ist sprijină regimul criminal din România. Guvernului RDG-ist i se va cere să-şi modifice atitudinea faţă de România. Astfel se articulează în RDG şi o poziţie critică faţă de propriul guvern. Tot aşa se
