Facind abstractie de dubiile electorale, cea mai frecventa intrebare in aceste vremuri grele, pline de virusi si bacterii, este: to be or not to be vaccinated? Care sint pericolele si care sint avantajele?

De la inceput trebuie spus ca, dincolo de orice sfaturi, aceeasta este o decizie personala, iar singurul sfat valid poate sa vina de la medicul de familie. In orice caz, mai multa informatie nu poate decit sa ajute.

Vaccinurile pentru gripa au o lunga istorie, sint folosite din 1940, iar modificarile de la un an la altul sint minime, asa incit sint printre cele mai sigure. Pentru persoanele aflate in categoriile de risc – batrinii si cei cu afectiuni cardiovasculare sau pulmonare – este categoric o idee buna. La fel pentru cei care stiu ca, pentru ei, simptomele gripei se transforma in cosmar.

Dar, fara a fi un argument impotriva vaccinarii, vreau sa amintesc un studiu foarte recent aparut in Lancet (Bodewes et al. 2009. Yearly influenza vaccinations: a double-edged sword?).

Principiul vaccinurilor antigripale folosite in prezent este creearea de anticorpi impotriva haemaglutininei, proteina care mediaza penetrarea celulara. Cum spuneam in postarile anterioare, aceasta proteina sufera un proces rapid de mutatii, ceea ce face ca in fiecare an sa fie nevoie de crearea unui vaccin nou. Pe de alta parte, in cazul natural al unei infectii reale, sistemul imunitar genereaza un tip de celule (numitele celule B si celule T) construite specific impotriva unor proteine aflate in interiorul virusului. Acestea nu sint supuse unei presiuni adaptative atit de intense precum cele aflate la exterior, asa incit sint conservate de la un an la altul si de la o tulpina la alta. Rezultatul este ca, in cazul unei infectii ulterioare, organsimul are deja armele pregatite. La un nou atac, aceste celule sint deja ‘antrenate’ pentru lupta, iar simptomele resimtite v