Dacă ai un fumător cu serviciu pe scara blocului nu mai trebuie să-ţi cumperi ceas deşteptător, că tuşeşte ăla dimineaţa în baie, încât sar din aşternut de la primele ore toţi locatarii blocului. Fumătorul tuşeşte dimineaţa temeinic timp de câteva minute, în veritabile cascade însoţite de expectoraţie sau, mai pe româneşte, de scuipat ce năvăleşte în gură.

Rea nu este numai tusea, ci greşitul alibi pe care şi-l construiesc trăgătorii de fum din ţigară. Ei îşi găsesc scuze, susţinând că tusea din primele ore ale fumătorului este o stare normală care, după spusele unora, poartă şi un nume, "igiena de dimineaţă a fumătorului". Cu alte cuvinte, se zice că fumătorul tuşeşte pentru a-şi curăţa de secreţii sistemul respirator.

Nici o tuse nu e normală

Însă trebuie să se pună lucrurile la punct. Şi anume că nici o tuse nu este o stare normală. Tusea este un gest reflex, generat de o situaţie anormală, când secreţiile adunate peste noapte sunt în cantitate mare şi ele nu mai pot fi eliminate decât forţându-le scoaterea printr-un val de aer eliminat brusc prin tuse din plămâni şi bronhii. Prin tusea fumătorului, apărută în special dimineaţa şi însoţită de expectoraţii, îşi face anunţul că s-a instalat bronşita tabacică. Dar, după o vreme de tuşit dimineaţa, fumătorul are surpriza că începe să tuşească şi în cursul zilei. Extinderea reprizelor de tuse şi de-a lungul zilei este primul pas spre bronşita cronică şi BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). "Tuşitorul" începe să expectoreze flegmă gelatinoasă şi începe să obosească la activităţi banale.

BPOC

Este necesar să explicăm de ce această suferinţă are o denumire compusă din iniţiale cu un grad de mister: BPOC. În traducerea iniţialelor BPOC = bronhopneumopatie obstructivă cronică. Unii mai taie ceva din iniţialele acestea şi denumesc boala bronşită cronică obstructivă.