România este fruntaşă în Europa din punct de vedere al numărului bolnavilor de cancer, incidenţa cazurilor fiind, potrivit informaţiilor furnizate de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), de 400.000.
Pe primul loc se află cancerul mamar. În plus, cazurile de cancer colorectal, de sân şi cele de col uterin sunt responsabile pentru o treime din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, în timp ce pentru bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 11% din cazurile mortale de cancer. România este prima în Europa din punct de vedere al mortalităţii înregistrate în rândul persoanelor cu cancer de col uterin.
De cele de mai multe ori, bolnavii de cancer sunt depistaţi prea târziu, aceştia ajungând la doctor când sunt deja în faza finală – stadiul patru – când speranţa de viaţă este practic inexistentă. În plus, în ţara noastră, nivelul de tratament al bolnavilor de cancer a rămas în urmă şi continuă să fie costisitor, iar procedurile – radioterapia oncologică, chimioterapia sau radioterapia au efecte secundare majore, acestea continuând să fie tratamente agresive. Urmările acestor tratamente sunt mai mult de lungă durată scăzând capacităţile pacienţilor.
Radioterapia, un tratamet care durează, în medie, şase săptămâni, poate determina anemie, scăderea imunităţii (capacitatea de autoapărare a organismului) şi, pe termen lung, fibroze ( dezvoltări exagerate ale ţesuturilor conjunctive). Intervenţia chirurgicală a rămas o practică destul de utilizată în cazul bolnavilor de cancer, la rândul ei cu efecte secundare. Şocul chirurgical este mare, pot apărea infecţii postoperatorii, iar recuperarea este îndelungată şi anevoioasă.
Ultima speranţă vine din China
În aceste condiţii, cercetarea în domeniul oncologic a impus o avansare în domeniul tratării cancerului şi, astfel, a ap
