Majoritatea ungurilor sunt de părere că tranziţia spre democraţie, din 1989 până în prezent, a fost un eşec total, potrivit unui sondaj realizat e Asociaţia de Politici pentru o Societate Deschisă (PASOS) în ţările grupului de la Vişegrad: Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, transmite agenţia maghiară MTI. Potrivit studiului, societatea ungară nu are o părere favorabilă despre impactul democraţiei în ultimele două decenii, comparativ cu celelalte  comunităţi din grupul Vişegrad.

În timp ce doi din trei unguri susţin că viaţa de zi cu zi este mai dificilă astăzi decât cea de sub regimurile dictatoriale dinainte de 1989 , 70% dintre cehi, 60% dintre polonezi şi 53% dintre slovaci sunt de părere că traiul sub regimurile democratice din 2009 este marcat de mai puţine dificultăţi decât cel de peste două decenii în urmă, sub comunism .

Ungurii şi slovacii împărtăşesc opinia că procesul democratizării a fost condus mai degrabă de forţe externe decât de forţe interne. Majoritatea cehilor şi a polonezilor cred că forţele interne au jucat un rol determinant în procesul de democratizare  şi că schimbările economice şi politice au fost necesare, în epoca postcomunistă, în timp ce numai o minoritate dintre unguri şi slovaci împărtăşesc aceeaşi idee.

Agnes Batory, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Politicilor din cadrul Universităţii Central-Europene de la Budapesta, a declarat, că r ezultatele din Ungaria reflectă în parte o adâncă deziluzie caracteristică unor anumite categorii de populaţie, în special bătrânilor şi locuitorilor rurali, care au fost loviţi cel mai dur de slăbirea protecţiei sociale de stat în zorii tranziţiei democratice .

Gergo Medve-Balint a remarcat că respondenţii unguri s-au arătat confuzi când a venit vorba de definirea democraţiei : În Ungaria, democraţia şi schimbarea