Ieri a început la Tirana (Albania) Congresul Aromânilor, cu tema "Aromanii şi Uniunea Europeană". Participă lideri ai acestei comunităţi din România, Albania, Bulgaria, Macedonia şi Serbia.

În deschiderea lucrărilor a vorbit Vangjel Shundi, preşedintele Asociaţiei Culturale "Aromânii din Albania". Domnia sa a făcut o prezentare a situaţiei comunităţii aromâne din această ţară. Cea mai importantă problemă este că statul albanez refuză să le ofere statutul de minoritate etnică, neacceptând decât formula de "minoritate etno-lingvistică". În număr de 200.000, aromânii albanezi îşi pun speranţele în ajutorul statului român. Vangjel Shundi a mulţumit Guvernului de la Bucureşti pentru ajutorul pe care-l oferă comunităţii aromânilor, în special prin întreţinerea studenţilor care vin la studii din Albania la universităţile româneşti.

În continuare a luat cuvântul domnul Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română. Domnia sa a făcut un istoric al recunoaşterii comunităţii aromâne ca minoritate în Balcani. Lucrul acesta nu ar fi fost posibil fără ajutorul guvernelor de la Bucureşti, începând cu jumătea secolului al XIX-lea, când s-a fondat statul român modern. S-a evocat anul 1879, când Guvernul român a obţinut de la sultan dreptul aromânilor de a deschide şcoli în limba lor în Imperiul otoman.

Un alt eveniment important a fost legea din 15 aprilie 1880, prin care statul român recunoştea Societatea de cultură macedo-română. Conform prevederilor acestei legi, aromânii balcanici care se stabiliseră în România aveau dreptul să primească cetăţenie.

La tribună a urmat domnul Viorel Stănilă, ambasadorul României la Tirana. Acesta a făcut apel la unitatea comunităţii aromâne, din care face şi el parte. Şi-a continuat discursul avertizând că observă în ultima vreme gesturi necugetate ale unor aromâni, care solicită recun