Creştinii se află de duminică, 15 noiembrie, în Postul Crăciunului. Timp de 40 de zile ei se pregătesc pentru sărbătoarea Naşterii Domnului prin curăţarea trupului şi a sufletului, încercând ca această perioadă să fie pentru ei un prilej de îmbunătăţire sufletească.
Post al bucuriei
Marile sărbători din anul bisericesc sunt precedate de perioade de post, care sunt pentru creştini o perioadă de pregătire, trupească şi sufletească. Deşi din punct de vedere al alimentaţiei, postul înseamnă reţinere de la produsele de origine animală (carne, ouă, lapte), el nu înseamnă restricţie, ci echilibru. Aşa cum organismul are nevoie de somn pentru a se reface, are nevoie şi de o perioadă de dezintoxicare, iar aceasta este oferită de post.
Postul Crăciunului este considerat un post al bucuriei, de aceea asprimea lui este medie. Astfel, se poate consuma peşte în sâmbetele şi duminicile cuprinse între 21 noiembrie şi 20 decembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), de Sf. Nicolae (6 decembrie) şi de alţi sfinţi mai mari, la care dezlegarea la peşte este menţionată în calendar. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, este o zi de post aspru: se ajunează până după-amiaza sau seara, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele zone, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere.
Grijă pentru suflet şi pentru semeni
Postul însă nu înseamnă doar regim alimentar, ci şi un mai mare accent pus pe hrana sufletească. În această perioadă, credincioşii se roagă mai mult, citesc din Scriptură sau alte cărţi pentru suflet, îşi analizează viaţa sufletească, defectele – şi încearcă să le îndrepte prin iertare, printr-o mai mare atenţie la reacţiile zilnice şi prin Spovedanie.
Este recomandată şi o reducere a activităţilor care irosesc foarte mult timp din viaţa noastră, fără folos spiritual (d
