Dispariţia fulgerătoare a antrenorului de kaiac lasă un gol imens în rândurile arădenilor Pe malul Mureşului, urmărindu-şi elevii care luptau cu apa învolburată. Prin şcoli, veşnic în căutare de tineri gata să lupte cu valurile, pentru medalii. În hangarul cu bărci, explicându-le sportivilor cum trebuie mânuite ambarcaţiunile.
Aşa e şi aşa va fi ţinut minte antrenorul Zaharia Cioară, mort astăzi în urma unui accident rutier. Arădeanul s-a născut pe 18 august 1953 şi a lucrat la Clubul Sportiv Voinţa, între 1978 şi 1995.
Ultimii 12 ani i-a petrecut la Clubul Sportiv Şcolar Gloria, din dublă postură: profesor şi antrenor. Era membru în Biroul Federal şi în cel Executiv al Federaţiei Române de Kaiac-Canoe, antrenor al loturilor naţionale de kaiac, slalom, maraton, dar şi arbitru de kaiac-canoe.
A fost primul tehnician autorizat cu dezvoltarea pe plan naţional a slalomului nautic, ramură a kaiacului.
Familie de vâslaşi
De altfel, kaiacul a însemnat totul pentru familia Cioară. Mariana, soţia de-acum regretatului antrenor, a fost multiplă campioană naţionala, între 1972 şi 1978. S-a dedicat şi ea antrenoratului.
Lucian (28 de ani), fiul celor doi, e component al lotului naţional. Campion al României la proba de dublu 200 de metri (1996) şi la cea de simplu 2.000 de metri (1997). A participat la campionate mondiale şi europene, dar şi la calificările pentru Jocurile Olimpice de la Atena, din 2004. În acelaşi timp, a devenit şi antrenor de slalom nautic.
Zaharia Cioară a murit dimineaţă, într-un accident rutier.
