Vizita în Iran a fost ultima "excursie" externă a lui Nicolae Ceauşescu. Vă prezentăm desfăşurarea unuia dintre cele mai ciudate şi neaşteptate evenimente petrecute în amurgul regimului comunist.
Sfârşitul lunii decembrie 1989. Zile dramatice în care, intrat într-o agonie galopantă, regimul comunist din România încerca să se salveze, înăbuşind în sânge mişcările de protest. În mod ciudat, când "sistemul" se prăbuşea în jurul său, Ceauşescu a lăsat totul baltă şi s-a dus în Iran. De ce a plecat? Ce a făcut acolo? Mare lucru nu se prea ştie. Au existat doar un comunicat oficial, emis la revenirea în ţară, şi un zvon care a întărit psihoza "teroriştilor".
TERORIŞTII "NAVALI"
La o zi după execuţia Ceauşeştilor, printre bucureştenii care credeau că se războiesc cu "teroriştii superinstruiţi, care trag din orice poziţie", a apărut un zvon terifiant, în ton cu avalanşa de diversiuni lansate pe toate canalele posibile: un vapor sosit în Portul Constanţa a adus un grup de mercenari, "angajaţi" de Ceauşescu în cursul vizitei sale oficiale la Teheran. Adevărul, pe care puţină lume l-a mai aflat, era altul. "Musulmanii" erau români sadea, iar fioroşii "luptători" erau doar nişte slujbaşi, nu dintre cei mai importanţi, ai regimului de la Bucureşti. Plecaţi la Teheran, pe post de "antemergatori", ei au avut misiunea de a pregăti vizita lui Ceauşescu. Reveniţi în ţară la 26 decembrie, cu motonava "Târgu-Neamţ", toţi au fost luaţi în primire de procurorii din Constanţa, care, puşi în mişcare de poveştile cu "mercenari" de peste mări şi ţări, i-au şi arestat. Declaraţiile date de "teroriştii navali" alcătuiesc ceea ce anchetatorii au numit "Dosarul T-Iran". Un dosar care, deşi a fost ignorat până acum cu desăvârşire, oferă informaţii detaliate privitoare la acest episod straniu, petrecut în ultimele zile de viaţă ale "Măreţului Cârmaci".
F