BNR constata proliferarea creditului in euro datorita dobanzilor mai mici, a faptului ca piata de lei nu este complet dezvoltata si curbele de randament sunt doar pe termen mai scurt, insa considera ca trebuie mentinuta data de 1 ianuarie 2015 pentru trecerea la euro.
Din 2004, BNR a incercat diferite variante, inclusiv administrative, pentru temperarea creditului in euro, insa a obtinut mai degraba efecte perverse precum exportul creditelor catre bancile-mama sau alte entitati straine, iar astazi creditul in lei a ajuns sa reprezinte numai circa 40% din soldul total al creditului neguvernamental.
Totusi, BNR ia in calcul mai multe argumente de ordin tehnic care nu sustin grabirea adoptarii euro.
"Intrarea in mecanismul ratelor de schimb ERM2 in 2012 ofera posibilitatea stabilirii paritatii centrale pe baza unei estimari mai exacte a ratei de schimb de echilibru dupa depasirea atat a varfului de intrari de capital (care au ramas ridicate chiar si dupa intrarea in UE), cat si a reducerii substantiale si abrupte a fluxurilor de capital catre pietele emergente in urma crizei financiare globale", afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR in prezentarea "Euro: Un adapost?" sustinuta recent la o conferinta la Viena. De asemenea, calendarul actual ar lasa pe o perioada limitata flexibilitatea necesara dobanzilor si cursului de schimb pentru facilitarea ajustarilor structurale substantiale care inca sunt necesare.
In orice caz, din punctul de vedere al BNR adoptarea unilaterala a euro - sugerata uneori in mediile de business - nu este fezabila si nici nu constituie o solutie. "Adoptarea euro trebuie sa fie faza finala a unui proces de convergenta complex si nu o conditie initiala de demarare a unui asemenea proces", spune Popa.
BNR considera ca este nevoie sa avanseze mai mult recuperarea decalajului in termeni de PIB pe cap de locuitor
