Costurile rostogolirii împrumuturilor contractate de Ministerul Finanţelor vor apăsa pe umerii românului de rând. În timp ce bugetarii şi pensionarii vor beneficia în continuare de plata salariilor şi a pensiilor, angajaţii din sistemul privat vor suporta costurile creditelor luate de stat. Citiţi şi:

Şeitan: Pensiile nu vor ajunge niciodată la 45% din salariul mediuFMI: Datele despre evoluţia PIB au fost mai bune decât anticipamFMI a amânat tranşa de împrumut de 1,5 miliarde de euroJeffrey Franks (FMI) despre obligaţiile României: "Poate o singură ţintă nu a fost atinsă"

Banca Naţională a României a decis, într-o şedinţă de politică monetară surpriză, reducerea ratei rezervei minime obligatorii de la 30% la 25% pentru pasivele în valută, lăsând la îndemâna băncilor comerciale peste un miliard de euro.

Decizia a fost motivată de „amânarea intrărilor programate de fonduri externe“, mai exact, a tranşei a treia de la FMI, de 1,5 miliarde de euro. În acest context, banii rămaşi în bănci vor ajunge tot în vistieria statului, alături de alte 15 miliarde de euro împrumutate de la începutul anului.

Noi împrumuturi

„Singurul punct în favoarea BNR este că s-a gândit la stabilitatea macroeconomică“, justifică decizia băncii centrale Laurian Lungu, managing partner în cadrul firmei de cercetare şi analiză Macroanalitica.

Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru acoperirea cheltuielilor curente şi este forţat să atragă resurse de pe piaţa internă, atât timp cât tranşa de la Fond a fost amânată, iar pieţele externe nu constituie o alternativă, explică Lungu. Mai mult, el spune că, în lipsa acestei decizii, costurile ar fi crescut foarte mult.

Surse din piaţă afirmă că se analizează deja varianta unui nou club loan sau a vânzării de titluri de stat denominate în valută, la o valo