Nici acest ultim summit mondial FAO nu a dus la angajamente concrete din partea comunităţii internaţionale pentru reducerea foametei în lume, transmite corespondentul RFI în Italia, Ştefan Popescu. Declaraţia finală, adoptată încă din prima zi a reuniunii, pe 15 noiembrie a reprezentat mai mult un bilanţ al problemelor deja ştiute şi o enumerare a unor declaraţii de principiu.

Nici acest ultim summit mondial FAO nu a dus la angajamente concrete din partea comunităţii internaţionale pentru reducerea foametei în lume, transmite corespondentul RFI în Italia, Ştefan Popescu.

Declaraţia finală, adoptată încă din prima zi a reuniunii, pe 15 noiembrie a reprezentat mai mult un bilanţ al problemelor deja ştiute şi o enumerare a unor declaraţii de principiu. De angajamente financiare nici vorbă, pentru că marii donatori - Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Japonia - nu au dat curs invitaţiei directorului general FAO, senegalezul Jacques Diouf.

Din grupul celor mai industrializate ţări, G8, excepţie a făcut Italia, ţara gazdă a evenimentului. Marile puteri preferă finanţarea unor programe fie prin intermediul G8, fie pe cale bilaterală, manifestând neîncredere în acţiunile FAO.

Atitudinea este în parte justificată, pentru că în ciuda acţiunilor derulate până în prezent, numărul persoanelor malnutrite şi subnutrite în lume a depăşit un miliard şi continuă să crească : numai în ultimii trei ani, cu două sute de milioane.

Summit-ul FAO, în afara unor mesaje importante din partea Suveranului Pontif sau a preşedintelui brazilian, Lula da Silva s-a transformat într-o adevărată tribună pentru controversatul preşedinte al Republicii Zimbabwe, Robert Mugabé şi pentru Ghidul suprem al Revoluţiei libiene, Muammar Ghadaffi.

Mugabé a folosit temele de discuţie ale summit-ului pentru a-şi justifica politica de naţionalizare forţată a terenu