Basescu stagneaza de vreo 2 luni, undeva intre 30 si 35 de procente. Marja e data de acuratetea sondajului (sondaj telefonic sau fata in fata, marimea esantionului). Ce ne spune acest lucru e ca presedintele nu prea mai are resurse proprii de crestere (nu vorbim si de turul doi unde optiunile se aseaza pe logica ori unul-ori celalalt-ori niciunul). E si normal. Basescu e presedinte de cinci ani si toata lumea ii stie deja si bunele si relele, deci nu mai are de oferit nici o surpriza. Ramane, ca de altfel si in cazul altor candidate, necunsocuta numita prezenta reala la vot. Nici un sondaj nu poate estima (stim deja din experienta celorlalte scrutinuri) citi si mai ales care din cei ce spun ca vin la vot renunta s-o faca in ziua alegerilor. Dar asta se intampla cu siguranta. Iar diferenta dintre prezenta estimata in sondaje, pe baza raspunsurilor oferite de intervievati, si cea reala e mereu atat de mare incat nu poate fi ignorata. De aici vin si surprizele.
Mircea Geoana a crescut constant, dar fara salturi, de la 23-25 procente acum doua luni la 30-33 in momentul ultimelor sondaje, INSOMAR si CURS, de saptamana trecuta. Ultimul CURS apare azi in Evz. Campania lui Geoana sa s-a axat pe castigarea “poporului pesedist”, pe votantii partidului. I-a reusit, se pare, si intrebarea e daca mai poate adauga ceva in cele trei-patru zile care i-au mai ramas. Parerea mea e ca nu, dar din alte motive decat Traian Basescu. Geoana e candidatul “garantat” de PSD si, prin asta, e si prizonierul acestei optiuni politice. Prin el insusi, nu spune nimic.
Traseul lui Crin Antonescu e in dinti de ferastrau. Cind urca spre 18 la suta, cind coboara spre 12-13 procente, de-a lungul ultimelor doua luni, functie de cum si cu ce a iesit in public. Fiind, dintre cei trei, si cel mai putin cunoscut marelui public, optiunile in favoarea sa au evoluat aproape exclusiv functie de c
