Ieri ar fi trebuit să se ia o decizie privind următoarea dezbatere între candidaţii la preşedinţie. Nu ştim încă detaliile. Nu ştim clar când şi unde va avea loc întâlnirea, cine va participa şi cine va fi moderatorul. Staff-urile de campanie se comportă de parcă ar avea de pregătit conferinţa de la Yalta şi nu o confruntare electorală în România.

Moderatorul

S-a discutat intens, după întâlnirea de la Cluj dintre Crin Antonescu şi Traian Băsescu, despre performanţa moderatorului. S-a spus că a fost prea retras, prea puţin prezent, că nu s-a impus în faţa celor doi, că i-a lăsat prea liberi. Eu cred că această discreţie a folosit pentru ceea ce până la urmă s-a dovedit o dezbatere relevantă. O dezbatere în care nu numai că am auzit opinii despre subiecte “mari” (da, s-a discutat si despre altceva decât despre viaţa personală a candidaţilor) dar am avut prilejul să vedem pentru prima oară candidaţii puşi în situaţii dificile. Am putut să facem comparaţii. Să le urmărim reacţiile şi să ascultăm frânturi din programe. Atât cât a fost posibil pe durata unei ore.

Deşi a fost o alegere de ultim moment, Mihnea Măruţă a făcut o treabă foarte bună. A arătat că se poate şi altfel. A evitat să se afirme în exces, să le dea sfaturi candidaţilor, să se bată pe burtă cu ei. A înţeles foarte bine că nu despre el este dezbaterea. Întâmplarea, poate prea puţin remarcată în blogosferă, face ca Mihnea să fie şi primul blogger care moderează o întâlnire la acest nivel. Şi a făcut-o elegant şi eficient. În ceea ce mă priveşte, cred că modelul Măruţă a fost foarte bun şi trebuie păstrat.

Participanţii

Cred că participarea trebuie limitată la primii trei candidaţi din ierarhiile stabilite de institutele de sondare a opiniei publice. Oricât de ”aranjate” ar fi sondajele apărute în ultimele săptămâni, toate sunt de acord asupra unui pu