Colaborarea inteligentă dintre societatea civilă, penitenciare şi serviciile de probaţiune poate rezolva problema reintegrării sociale a deţinuţilor, consideră participanţii la conferinţa "Implicaţiile societăţii civile în sfera justiţiei", organizată de Asociaţia "Youth for Justice". Ţinta pe termen lung este una de maximă importanţă socială - reducerea criminalităţii. Sursa: blogs.cornell.edu
1 /.
Statisticile arată că 70% dintre persoanele care au fost condamnate penal comit alte infracţiuni după ispăşirea primei pedepse.
O astfel de rată a recidivei este îngrijorătoare, consideră Ioan Băla, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Probaţiunea are nevoie de voluntari
"Probaţiunea a apărut ca o iniţiativă a oamenilor care au dorit să ajute această categorie, a celor care au suferit o pedeapsă cu închisoarea. Statul a luat această iniţiativă şi a instituţionalizat-o, dar ea îşi are originile în voluntariat", a spus şeful Serviciului de Probaţiune Bucureşti, Gabriel Oancea.
Aşadar, societatea civilă şi-ar găsi excelent locul în acest proces. Criza de personal o recomandă ca o soluţie. Datele oficiale arată că 7778 de persoane sunt înscrise în evidenţele celor 41 de servicii de probaţiune existente la nivel naţional. Cum fiecare dintre aceste servicii dispune de o mână de angajaţi, care trebuie să rezolve 200 de cazuri, "nevoia unui ajutor efectiv, din partea voluntarilor, apare ca necesară", crede Iuliana Cărbunaru, directorul Direcţiei Generale de Probaţiune.
Noile coduri încurajează colaborarea
"Noile coduri aduc modificări ce ar putea influenţa pozitiv colaborarea între societatea civilă şi persoanele din penitenciar sau din serviciile de probaţiune", crede una dintre expertele în sociologie ale APADOR-CH, Maria Nicoleta Andreescu.
