Sfântul Vasile cel Mare îi sfătuieşte pe credincioşi astfel: "Fă stomacul mic, limba tăcută, păstrează-ţi mintea limpede, inima curată, blândă şi smerită. Iată postul!". Originea postului se pierde undeva în negura vremurilor. Mulţi consideră că el a apărut ca o completare a cultului morţilor: cei vii aduceau jertfe animale pentru "cei trecuţi dincolo" şi nu aveau voie să mănânce din ele.

Dar, pe de altă parte, durerea pricinuită de "adormirea" celor dragi a avut drept urmare firească ignorarea mâncării şi a băuturii. Alţii sunt de părere că abţinerea de la alimentele "de dulce" este un act de austeritate şi cumpătare practicat de întemeietorii religiilor sau a curentelor filosofice. Cu timpul, postul a început să devină un semn de pocăinţă, o pregătire a trupului şi a spiritului înaintea săvârşirii actelor religioase sau a sărbătoririi marilor praznice religioase de peste an.

Timpul curăţirii

Respectarea postului este benefică pentru organism, fiind modalitatea ideală prin care acesta "scapă" de toxinele acumulate de-a lungul timpului, pregătindu-se astfel pentru mesele îmbelşugate ce vor veni o dată cu Sărbătorile de iarnă. Însă postul înseamnă mult mai mult! Răsplata strădaniei creştineşti va veni în Ziua Naşterii Domnului, când toţi cei care au ţinut post vor primi sfânta împărtăşanie.

Postul Crăciunului, care începe anul acesta la 15 noiembrie şi se sfârşeşte la 24 decembrie, este un post al bucuriei, pentru că la 25 decembrie se sărbătoreşte Naşterea Domnului. În această perioadă nu se vor mânca proteine de origine animală, lapte, brânză sau ouă, ci doar produse vegetale, precum ciuperci, fasole verde, linte, andive, morcovi, ceapă, ţelină, broccoli etc. în combinaţie cu orez sau produse de soia. Meniul unei zile trebuie completat cu fructe, sucuri de fructe sau legume proaspete şi, de asemenea, multă apă. Zilele cu