Preţurile locuinţelor nou-construite din străvechiul oraş dacic au scăzut şi cu 50% faţă de anul trecut. Doar 5% din zestrea imobiliară a Devei înseamnă locuinţe noi. Majoritatea acestora sunt concentrate în cartierul Zăvoi, un deal împânzit de zeci de case şi câteva blocuri.
Cartierul Zăvoi este cocoţat pe un deal din spatele magazinului Trident. Aici poţi găsi vile ca-n filme. Curţi imense, demne de un Southfork Ranch. Nu veţi găsi aici pe nici unul din membrii familiei Ewing ci doar nişte afacerişti locali, care nu mai reuşesc să vândă.
În vârful dealului, printre bălţi imense, stau mândre opt blocuri într-o culoare atipică pentru zonă. Blocurile sunt proiecte sociale edificate de către autorităţile locale. Cu această ocazie, aici a fost trasă şi canalizarea.
Oraşul Deva a găzduit cândva multe persoane care au deţinut sume importante de bani.Industria locală era puternică. Salariile erau foarte mari. Când această industrie a picat, oamenii au plecat masiv la lucru în străinătate. Ulterior, aceste persoane au trimis înapoi sume importante de bani.
Mineriada banilor
Unii dintre cei care au investit aici nu au fost însă localnici. „Mulţi mineri de pe Valea Jiului sau angajaţi din oraşe precum Cugir au vrut să cumpere aici. Oraşul a devenit un pol zonal pentru investiţii“, povesteşte Florin Negoiţă, manager al agenţiei imobiliare Info Casa.
Această afluenţă de clienţi a făcut ca, în prima jumătate a anilor 2000, preţurile imobilelor să atingă cote maxime. Deva concura la acest capitol cu oraşe precum Timişoara şi Cluj Napoca, ba chiar şi cu Bucureştiul.
Preţurile mari din sectorul imobiliar au avut la bază atât cererea susţinută cât şi faptul că terenurile pe care se putea construi ceva erau limitate ca suprafaţă. Şi asta pentru că oraşul e limitat de valea Mureşului unde pânza freatică e aproape de suprafaţ
