Alegerea lui Robert Turcescu pentru a modera întîlnirea celor trei de mîine – dacă nu cumva Geoană se va mai răzgîndi o dată! – mi se pare o idee excelentă. Robert are şi el simpatiile şi antipatiile lui, ca oricare dintre noi, dar cînd e vorba de meserie, le lasă, onest, deoparte. Spre deosebire de mulţi dintre colegii noştri de breaslă, el are tăria să-şi recunoască greşelile şi chiar şi atunci cînd aduce acuzaţii grave interlocutorilor săi nu se transformă în inchzitor, ci ştie să rămînă jurnalist. E un tip pasional, dar nu umoral şi, mai important, n-a obosit să caute binele într-o lume care cel mai adesea îl obligă să aibă de-a face cu răul din ea. Desemnarea lui ca moderator al întîlnirii de mîine e o recunoaştere din trei părţi a calităţilor lui de om de presă, într-un moment în care partidele descoperă şi bube imaginare în capul jurnaliştilor care ar putea intra în calcul pentru acest rol. Cum va avea de condus o discuţie în trei, Robert va avea nevoie de un plus de atenţie distributivă, pentru a lăsa jocul cît mai liber, dar fără să îngăduie faulturi, fără să defavorizeze pe vreunul dintre cei trei şi, mai ales, fără să-şi îngăduie numere personale. Mîine, sînt convins, Robert Turcescu va şti să-şi păstreze firescul şi umorul, acuitatea şi francheţea pentru care a fost invitat să intre în ring împreună cu cei trei candidaţi la preşedinţie.

Alegerea lui Robert Turcescu pentru a modera întîlnirea celor trei de mîine – dacă nu cumva Geoană se va mai răzgîndi o dată! – mi se pare o idee excelentă. Robert are şi el simpatiile şi antipatiile lui, ca oricare dintre noi, dar cînd e vorba de meserie, le lasă, onest, deoparte. Spre deosebire de mulţi dintre colegii noştri de breaslă, el are tăria să-şi recunoască greşelile şi chiar şi atunci cînd aduce acuzaţii grave interlocutorilor săi nu se transformă în inchzitor, ci ştie să rămînă jurnalist. E un tip pa