Psihopedagogii arată că formulele de genul „o să ajungi ultimul prost" şi „n-o să faci nimic în viaţă" nu fac decât să-i demotiveze pe copii. Cei mai mulţi părinţi crescuţi în comunism impun standarde prea înalte pentru copiii lor. Cei mici ajung să urască şcoala şi să aibă rezultate slabe la învăţătură.
Paula A, 30 de ani, îşi aminteşte că o notă de 8 i-a spulberat visul de a mai face vreodată volei. „Eram în echipa şcolii, mergeam la campionate. În clasa a VII-a am luat un 8 la biologie, iar mama mi-a interzis să mai merg la sport. Mi-a mai spus că, dacă nu învăţ, o să ajung o ratată", a spus tânăra.
Modelul „Domnul Goe"
„Dacă nu înveţi, atunci o să speli parbrize la colţ de stradă!", „Dacă nu înveţi, o să ajungi să ai şef!". Asta le spun frecvent părinţii români copiilor lor, arată studiul „Şcoala aşa cum este", realizat recent de Centrul Educaţia 2000+.
Specialiştii în educaţie afirmă însă că astfel de practici nu fac decât să timoreze elevul, iar consecinţa este că acesta îşi pierde încrederea în el şi ajunge să urască studiul. „La noi s-a preluat un model competiţional mai vechi. Dacă ne gândim numai la personajul «Dl Goe», vedem că de atunci se alerga după note mari", arată Anca Nedelcu, coordonatorul proiectului «Şcoala aşa cum este» şi lector la catedra de Pedagogie a Facultăţii de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea din Bucureşti.
În plus, actualele generaţii de părinţi sunt crescute în comunism. „Atunci, competiţia însemna cine are cele mai mari note, cine spune cea mai frumoasă poezie sau cine cântă cel mai bine. Toate cerinţele exagerate pentru copiii lor sunt nişte efecte ale acelei perioade pe care au trăit-o", explică Anca Nedelcu.
Standardele înalte împing la sinucidere
Psihologii arată că părinţii au o concepţie greşită despre efectele standardelor r
