Analiştii se întreabă dacă deţinătorii celor mai importante funcţii în cadrul UE vor reuşi să se impună în faţa puternicilor lideri europeni şi mondiali.Trioul Van Rompuy, Ashton şi Barroso vor avea sarcina de a face mai bine auzită vocea Europei.
În urma consensului de joi seara, de la Bruxelles, a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, Herman Van Rompuy este noul preşedinte al Consiliului European, iar Catherine Ashton va ocupa funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă.
Anunţul a fost făcut târziu în noapte, la Bruxelles, de către preşedinţia suedeză a UE, prin vocea premierului Fredrik Reinfeldt, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la sfârşitul summitului UE.
Cele două funcţii au fost instituite prin Tratatul de la Lisabona, care urmează să intre în vigoare la 1 decembrie. Herman Van Rompuy, 62 de ani, creştin-democrat flamand, este în prezent prim-ministru al Belgiei, reuşind să aducă un echilibru în politica internă a ţării sale, zguduită de neînţelegeri între forţele politice, care au generat o criză gravă de circa 18 luni.
Abilităţile sale de bun negociator şi mediator par să fi fost principalele argumente care au stat la baza deciziei Germaniei şi Franţei de a-l susţine în faţa celor 27 de lideri, care ulterior l-au nominalizat de comun acord în această funcţie. Mandatul său va fi de doi ani şi jumătate.
Cât priveşte nominalizarea baronesei Catherine Ashton, 53 de ani, laburistă, în prezent comisar pentru Comerţ, ea a fost posibilă doar după ce Londra a renunţat să îl mai susţină pe fostul premier Tony Blair pentru postul de preşedinte al UE, dar şi ca urmare a presiunilor ca o femeie să facă parte din trio-ul de conducere a Uniunii. Ea va fi totodată şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
O a treia nominalizare îl vizează pe Pierre De Boissi
