La invitaţia Institutului Cervantes din Bucureşti şi a Editurii ART, scriitorul chilian Jorge Edwards s-a aflat la Bucureşti în perioada 28-30 octombrie, pentru a asista la lansarea versiunii româneşti - traducere: Ileana Scipione - a cărţii Casa lui Dostoievski.
Jorge Edwards s-a născut la Santiago de Chile în 1931. A scris povestiri, romane, eseuri şi memorii, a fost profesor invitat al unor universităţi americane şi europene, precum şi preşedintele Comitetului pentru Apărarea Libertăţii de Expresie, fondat în anii dictaturii chiliene. A fost diplomat de carieră (1957 - 1973), fiind prim secretar la Paris (1962 - 1967), consilier la Lima (1970), însărcinat cu afaceri la Havana (1970-1971) şi ministru consilier la Paris (1971-1973). Este autorul a numeroase cărţi, cum ar fi: Curtea interioară (1952), Greutatea nopţii (1964), Persona non grata (1973), prima critică adusă de un intelectual latinoamerican regimului din Cuba, Dinspre coada dragonului (1977), Invitaţii de piatră (1978), Muzeul de ceară (1982), Amfitrionul (1987), Femeia imaginară (1989), Adio, poetule (1990), volum dedicat vieţii lui Pablo Neruda, Originea lumii (1996), Visul istoriei (2000), Inutilul familiei (2005), Casa lui Dostoievski (2008).
În anul 2000 Jorge Edwards primeşte Premiul Cervantes, considerat de critici Nobelul hispanităţii.
Luminiţa Voina-Răuţ: Domnule Jorge Edwards, fiind vorba de prima dvs. carte tradusă în limba română, v-aş ruga în primul rând să le vorbiţi cititorilor noştri despre Casa lui Dostoievski.
Jorge Edwards: Este romanul unei generaţii, o carte ce prezintă viaţa literară din Chile când am debutat ca scriitor. E urmărită traiectoria unui personaj din generaţia scriitorilor din care mă revendic şi eu, până la finele secolului XX. Personajul e fictiv, dar seamănă mult cu câţiva poeţi chilieni, mai ales cu Enrique Lih
