Avertizările de acum două secole legate de pericolul creşterilor de temperatură se adeveresc. Efectele au început să se resimtă deja. Căldura din ultimii ani, dar şi uraganele puternice confirmă primele ipoteze ale cercetătorilor cu privire la schimbările climatice.

Toate statele lumii sunt angrenate într-o amplă discuţie pe tema unui subiect ce ridică încă semne de întrebare în mintea multor oameni. Unii refuză chiar să vadă fenomenul încălzirii globale ca pe o evidenţă ştiinţifică şi ajung s-o încadreze în rândul ideologiilor de ordin religios. Istoria ştiinţifică a încălzirii globale însă a început cu aproape două secole în urmă.

În 1824, fizicianul francez Joseph Fourier a fost cel care a folosit analogia efectului de seră pentru a arăta cum atmosfera poate influenţa temperaturile pe Pământ. Prima sugestie cum că activităţile umane contribuie la schimbările climatice îi aparţine chimistului suedez Svante Arrhenius, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Descoperirile n-au influenţat opinia publică la momentul respectiv, dar au contribuit decisiv la politicile de mediu din secolul următor. În 1975 a fost folosită pentru prima dată sintagma „încălzire gloablă". S-au semnat apoi protocoale pentru schimbările climatice şi s-au înfiinţat instituţii internaţionale care să studieze efectele fenomenului. În ultimele două decenii însă, isteria a început cu adevărat, mai ales după anii în care condiţiile meteo extreme au făcut mii de victime umane.

Eveniment internaţional important

Cea mai mare conferinţă internaţională de mediu din ultimii zece ani va avea loc începând cu 7 decembrie anul acesta. Acolo ar trebui să se decidă câtă poluare poate emite fiecare stat în parte şi cât de „verde" ar trebui să fie lumea de după 2012. Noul tratat va înlocui Protocolul de la Kyoto, semnat în 1997, ce prevede ca ţările semnatare să-şi reducă emisiile de dioxi