Renasterea/ Arta urbana
Mircea Deaca s-a intors pe simezele bucurestene cu o expozitie la sala Brancusi a Parlamentului. O antologie ambitioasa, atat prin dimensiuni, cat si prin ambitus-ul preocuparilor, din lucrarile sale recente si mai putin recente, dar si o acolada reflexiva, pe care o simtim ca pe o forma elegant-discreta de bilant, inaintea conventionalului bilant de jubileu, un rasfat pe care ar fi putut sa si-l puna la cale, hat, la anul, in 2010. Personaj proteic, preocupat sa aduca in unghiul obiectivului personal toate nuantele artei, de la literatura la film, si de la film la desen, incercand sa le gaseasca punctul de intersectie si zona de combustie, Mircea Deaca "seamana in toate zarile" semintele talentului si inteligentei sale. Mixand tehnici diverse si nemizand pe nicio tehnica anume (cata vreme talcul din spatele imaginii reuseste sa respire), aducand fara complexe intr-o singura suprafata (plastica, temporala si valorica) linia marilor maestri, de la Durer la Michelangelo, si dinamismul graffiti-urilor sau al benzii desenate, el isi vede de drumul sau insolit, in raspar cu toate purismele canonizate ale momentului, cu un curaj ce se cere salutat. Un postmodern, in fine, unul dintre putinii de azi, pentru care postmodernismul nu este o fuga notiunile de baza, clasice, ale meseriei de plastician. Mircea Deaca stie sa deseneze cu ductul frematator si exact al maestrilor d'antan, spunand povestile lumii de azi.
Cinci fotografi polonezi si Revolutia româna
Timp de doua saptamâni, Muzeul de arta din Cluj-Napoca gazduieste o expozitie-document de o factura cu totul aparte. Conceputa de Institutul Polonez din Bucuresti si intitulata Solidari cu România, expozitia prezint" o serie de fotografii realizate in zilele fierbinti ale revolutiei române din decembrie 1989 de cinci polonezi, prieteni ai tarii noastre: Robert Ka