Sefii de stat si de guvern europeni s-au reunit ieri la Bruxelles pentru negocierile finale cu privire la desemnarea primului presedinte al Uniunii Europene si a primului sef al Serviciului Diplomatic European (SDE) – momentul decisiv al implementarii Tratatului de la Lisabona, conceput pentru a aduce coerenta in functionarea blocului comunitar si pentru a intari rolul Uniunii Europene pe scena internationala.
Tratativele pentru ocuparea celor doua functii nu sunt insa o simpla formalitate, deoarece, cu numai cateva ore inainte de debutul dineului oficial de la Bruxelles, nici un nume din multitudinea vehiculata nu intrunea sustinerea tuturor statelor membre. Chiar si fara a spera la unanimitate – modalitatea cea mai onorabila, dar nu obligatorie de alegere a celor doi –, negocierile pentru gasirea macar a dublei majoritati calificate (a statelor si a voturilor alocate pe criteriul demografic) se anuntau extrem de dificile. "Vom avea noile figuri ale Europei joi seara?
Sincer, nu stiu. Se poate rezolva in cateva ore, poate va fi nevoie de toata noaptea", a avertizat premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, care asigura pana in decembrie presedintia UE.
Pe lista favoritilor pentru postul de presedinte, premierul belgian, Herman Van Rompuy, pare sa-si mentina pozitia de lider in fata luxemburghezului Jean-Claude Juncker si a olandezului Jan Peter Balkenende. In ultima perioada au aparut insa nume noi, precum cel al fostei presedinte letone Vaira Vike-Freiberga, in varsta de 71 de ani, care capitalizeaza valul "feminist" din ultimele zile, dar si dorinta statelor din Est de a avea o astfel de reprezentare la varful UE. Acest ultim criteriu este indeplinit si de Toomas Hendrik Ilves, un alt nume aflat in carti.
Incertitudinea cu privire la identitatea viitorului sef al SDE era ieri si mai mare, pentru ca alegerea depinde de cea pentru
