Alegerile prezidentiale din Romania, programate pe 22 noiembrie, se vor desfasura pe fondul instabilitatii politice si a luptei acute pentru putere. Cu peste o luna in urma, parlamentul roman a dat un vot de neincredere guvernului, iar un nou executiv nu a fost inca instalat, scrie in editia de vineri cotidianul rus Vremia Novostei, monitorizat de Agerpres.

Dupa greve ale functionarilor, intre care personalul din justitie si politistii, saptamana aceasta au facut greva si angajatii de la metroul din Bucuresti, care cer o majorare cu 20% a salariilor, lucru care nu se potriveste deloc cu obligatiile asumate de Bucuresti fata de FMI privind reducerea cheltuielilor bugetare. In discursurile lor electorale, principalii candidati prefera sa faca uz de forme impersonale ale verbelor - 'trebuie', 'este necesar'. In opinia analistilor, in acest mod, candidatii 'se eschiveaza de raspundere pentru proiecte si decizii concrete', pentru 'a nu le permite concurentilor sa-i critice si a-i face pe cetateni sa le aprecieze intentiile', noteaza Vremia Novostei.

Pentru prima data in istoria postcomunista a Romaniei, alegerile prezidentiale nu se vor desfasura in paralel cu cele parlamentare, deoarece durata mandatului prezidential a fost majorat pana la cinci ani. La initiativa presedintelui Traian Basescu, impreuna cu alegerile parlamentare va fi organizat si un referendum privind reformarea parlamentului bicameral intr-unul unicameral. La postul suprem in stat aspira 12 candidati, insa 'adevaratii lideri' sunt doar trei: actualul presedinte Traian Basescu, presedintele Senatului si lider al PSD, Mircea Geoana, precum si liderul Partidului National-Liberal, Crin Antonescu.

Potrivit sociologilor, cota de popularitate a lui Basescu si Geoana variaza intre 30-33%, pe locul trei situandu-se Crin Antonescu, cu 19%. Un al doilea tur de scrutin este inevita