Calatorii sentimentale
Cand spui Roma - te gandesti (fie ca ai vazut aievea Cetatea Eterna, intr-un moment binecuvantat al vietii tale, fie ca o stii pe dinafara, tot privind prin albume, admirand fotografii ori filme documentare tip "National Geographic") la unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii! La un izvor viu, frematator, de Istorie si Civilizatie.
Ne-ar trebui, desigur, zeci de pagini ca sa povestim aici tumultuoasa istorie a imperiului roman, a poporului roman, a Romei.
Asa incat voi "sari" direct in prezent! In prezentul acestui oras de care mi-a fost dor chiar mai inainte de a-l fi intalnit "personal". I-am cunoscut magnificenta studiind carti despre Roma, procurandu-mi albume "de arta", i-am vazut splendoarea in nenumarate filme istorice ori in cele apartinand neorealismului italian. Am iubit orasul asta pentru strazile lui, pentru "piazzette"-le lui, pentru fantanile lui magice, pentru monumentele lui grandioase. L-am iubit pentru felul in care ni l-a infatisat Fellini. Pentru scena - antologica - din filmul "La dolce vita", cea cu "Fontana di Trevi", care ne-a zapacit pe toti. Scena in care superba - pe-atunci - Anita Ekberg, filmata spre sfarsitul noptii, intra in apa rece a Fontanei imbracata intr-o somptuoasa rochie de seara, neagra, foarte decoltata, punandu-i in valoare sanii imensi (pasiunea lui Fellini!). In piateta pustie, golita de turisti noctambuli, fascinantul Marcello Mastroianni privind-o "topit", in preludiul unei iubiri pasionale...
"Caffe Greco"
Azi, cand dai cu ochii de Cetatea Eterna, orasul pare napadit de un fel de abur. E prea multa lume peste tot! Nu se mai cheama "aglomeratie" - se cheama fojgaiala. Orasul ar trebui luat la pas, cu un sentiment de reculegere. Strazile lui inguste, vechi de sute si sute de ani, ca si bulevardele croite in ziduri de istorie, ar trebui strabatute cu s