Simplitatea şi naivitatea specifice mahalalelor craiovene de odinioară au încântat şi inspirat personaje care au făcut deliciul publicului, dar au umplut şi pagini din jurnalele vremii. Pitorescul de altădată, pilduitor într-un fel, vorbeşte astăzi despre o Coana Manda, tipul femeii din vestitul cartier Duduleni, situat în preajma străzii Regele Ioaniţiu, actuala stradă Dezrobirii.
Mahalagioaicele clasice din cartierele mărginaşe ale Craiovei erau prezenţe pitoreşti. În fuste cu jupoane, cu bluze înflorate în culori stridente, cu testemel pe cap şi flori la ureche ori în colţul gurii, cu mărgele colorate şi cu cercei grei în urechi, purtând o pereche de papuci „ţăţeşti“, erau prezenţe inconfundabile, care au inspirat un Tase Tălpăşanu sau un Ştefan Iulian, ce au dat viaţă personajului cunoscut şi apreciat Coana Manda.
Poveştile celor din mahala făceau deseori deliciul spectacolelor de la Minerva, Gambrinus şi Cina. Replicile lor - „Olele, soro, ce-mi fu dat să trăiesc!“-, poveştile lor de viaţă făceau deliciul vremii. „Auzi dumneata... Mă întâlnii cu Veta lu Răgălie, cumnata lui Belibercea... Doamne, soro, că şi asta e o năroadă, să dai să fugi! Muiere, de, muiere de familie care va să zică, lumită şi trecută prin toate, fie la ea, acolo... «Abia, fa, că nu te-am văzut, pe unde ai umblat?». «Unde să fiu, ţaţă Manda, la concurs! La concursul de frumuşaţă!». Auzi, ghia?! La concurs de frumuşaţă, s-a dus s-o aleagă, aligeoar moartea...“.
Personaje pitoreşti
Descrierea unei astfel de lumi răzbate astăzi din pagini de carte, care ascund între copertele groase schiţele inspirate din realitatea vremii. „Cel mai adesea îşi cunosc «cheresteaua», chiar dacă unele sunt «de mămăligă», iar alţii - «impozanţi». Permanent trec prin «încercări» dificile din cauza «plinurilor de petrecere», se dau în «vârtelniţe», se balansează în aer, «la Moşi»,
