Britanicul Dennis Deletant, unul dintre interpreţii devotaţi ai istoriei româneşti recente, vorbeşte despre deceniile în care a simţit răsuflarea rece a dictaturii ceauşiste şi despre fantomele care împiedică încă normalitatea să se instaleze pe culoarele oficiale ale Bucureştiului.
EVZ l-a prins la Bucureşti pe istoricul englez şi l-a provocat la o discuţie despre trecut şi prezent. O discuţie în care şi-au făcut loc, laolaltă, Corneliu Coposu şi Virgil Măgureanu, Revoluţia şi Securitatea, Ion Iliescu şi Traian Băsescu. Un Timothy Garton Ash “à la roumaine”, Deletant a venit pentru prima oară în România în 1965, a fost turnat de prieteni, s-a întâlnit în secret cu "seniorul" Coposu, iar la final a intrat în indexul "Epocii de Aur" lipit de sintagma "persona non grata".
Prăbuşirea comunismului l-a readus pe britanic într-o ţară traumatizată şi reticentă, una despre care Deletant spune însă că oferă astăzi “şansa unei vieţi normale, în locul celei aberante din perioada comunistă”.
EVZ: Domnule profesor, se împlinesc anul acesta două decenii de la evenimentele din decembrie 1989. Ştiu că aţi intrat în contact direct cu realitatea acelor zile, în calitate de corespondent BBC. Când aţi ajuns în România?
Dennis Deletant: Pe 31 decembrie am intrat în ţară, pentru că nu puteam veni înainte de căderea lui Ceauşescu. Eram persona non-grata, nu aveam voie pe teritoriul României.
De altfel, o ţară cu puţine secrete pentru dumneavoastră.
Aşa e, veneam de douăzeci şi ceva de ani. Prima mea vizită a fost în 1965, ca student, în cadrul unui acord cultural. Am participat la nişte cursuri de vară la Sinaia, organizate de Universitatea din Bucureşti. Am revenit apoi în 1969 şi am stat nouă luni. Aş spune că atunci am început să înţeleg anumite realităţi, să-mi dau seama care e viaţa intimă a românului.
Dacă-mi
