Sistemele eoliene sau morile de vânt devin tot mai cunoscute ca soluţie alternativă de producere a energiei electrice. La nivel rezidenţial, o turbină poate să asigure necesarul de electricitate dacă este corect proiectată, dimensionată şi poziţionată într-o zonă ferită de obstacole şi cu potenţial eolian ridicat.

Continuăm în acest număr seria articolelor despre energii alternative, de data asta sursa regenerabilă fiind vântul. Dacă panourile solare şi pompele geotermale furnizează căldura şi apă caldă, sistemele eoliene generează electricitate. Multe dintre ţările europene au optat deja pentru instalarea generatoarelor eoliene atât la nivel industrial, cât şi rezidenţial, iar în România sistemele încep să îşi facă încet-încet apariţia. Implementarea tehnologiilor de energie alternativă este văzută la scară mondială ca o soluţie la epuizarea combustibililor fosili, iar sistemele eoline reprezintă cea mai cunoscută metodă ecologică de generare a energiei electrice alături de panourile fotovoltaice.

Cunoscute şi sub denumirea de mori de vânt, turbinele eoliene sunt "echipamente ce transformă energia cinetică a vântului în energie mecanică. Energia mecanică este transformată mai departe în energie electrică. Aceasta este livrată în reţeaua publică de electricitate, stocată în acumulatori sau consumată direct prin încălzirea unor rezistenţe electrice", spune Claudia Langa, marketing manager la Romsir.

CONDIŢII DE INSTALARE

Fiecare sistem necesită o proiectare riguroasă din punct de vedere tehnic, care se realizază în funcţie de particularităţile locului de amplasare şi de scopul în care urmează să se folosească. Florin Fleşeriu, manager la Ecovolt România, spune că "pericolul cel mai mare şi adesea întâlnit în practică este implementarea unor sisteme subevaluate, care nu produc energie electrică la parametrii solicitaţi sau