O serie de discuţii legate de crearea unei Zone Metropolitane a Capitalei au prins contur în anul 2005. Pe lângă propunerile la nivel de administraţie locală, există şi două propuneri legislative, în 2006 şi 2009, pentru organizarea zonei Metropolitane, ambele fără niciun rezultat.
„În 2005, au existat nişte discuţii la nivel de Bucureşti pe tema reorganizării Bucureştiului, inclusiv prin adăugarea judeţului Ilfov. Se vorbeşte mult şi despre o lege a Capitalei, care este încă la stadiul de proiect“, a declarat juristul Valentin Mircea, fost membru al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Transformarea oraşului Voluntari în Sectorul 7 al Bucureştiului este, în opinia primarului Florentin Pandele, un început pentru acest proiect de anvergură. „S-a vorbit despre Zona Metropolitană a Bucureştiului, iar aici vor intra şi alte localităţi de lângă Capitală“, a explicat Pandele.
Capitale europene cu 20 de „sectoare“
Varşovia, Praga, Paris, Bruxelles şi Viena sunt capitale europene a căror organizare teritorială include peste 20 de aşa-zise sectoare, numite arondismente sau districte. „Sectoarele capitalelor europene sunt dispuse în formă de melc, doar la noi sunt din radiare (dinspre centru spre periferie – n.red.). De exemplu, Paris-ul are 20 de arondismente, mai mici decât sectoarele noastre“, a explicat Valentin Mircea.
Viena este organizată în 23 de districte municipale, finanţate de la bugetul general, dar care îşi administrează singure cheltuielile. De la 1 iulie 2001, capitala cehă, Praga, este divizată în 22 de unităţi administrative, până atunci fiind formată, potrivit constituţiei, din 57 de districte municipale.
Un alt exemplu este capitala Poloniei, Varşovia. Cu peste un milion şi jumătate de locuitori, aceasta este divizată, din 2002, în 18 districte.
„Sectoarele capitalelor europene sunt dispuse în formă
