Navaliti in secolul al VII-lea d.Hr. in Balcani, slavii nu s-au putut impaca niciodata cu faptul ca au gasit aici un popor latin, sedentar, bogat si civilizat: romanii/aromanii/vlahii.
Atat ramura bulgara, cat si cea sarba a noilor veniti au declansat un proces de asimilare a bastinasilor, devenind un fel de jandarmi ai grecilor, si ei dusmanii de moarte ai acelorasi latini mandri si deplin europeni. Prin secole, mai ales sarbii au purtat cu destul succes "eroica" lor lupta cu poporul local, facand sa dispara sate, orase, nume, credinta si limba. Daca a mai ramas insula de latinitate numita Valea Timocului, pe ruinele fostei provincii romane Tribalia, este o adevarata minune. Dar nationalismul sinucigas sarbesc (demolatorul Iugoslaviei) nu se poate impaca deloc cu acest pinten de romanism de la granita bulgaro-sarba. Ca si in trecut, ei ii au ca aliati naturali pe bulgari, ale caror guverne, indiferent de culoarea politica, ii asupresc inca pe romanii din Timocul Bulgaresc - o situatie in oglinda cu aceea din Timocul Sarbesc. Limitandu-ne deocamdata la faptele din Serbia, constatam ca asa-zisii prieteni sarbi au alergie si astazi la limba romana, desi intrarea lor in UE ar putea depinde si de votul Romaniei. Cu cat Romania oficiala ii menajeaza mai mult, nerecunoscand Kosovo si acordand sarbilor din Banat toate drepturile posibile, cu atat "prietenii" de la Belgrad isi dau in petec, cum se spune, dovedindu-se in realitate neprieteni si tinand cu tot dinadinsul ca timocenii sa fie asimilati in masa sarbeasca, asa cum s-a intamplat cu vlahii din Muntenegru si Bosnia.
"Plecati in Romania!"
Potrivit ziarelor, o slujba de inmormantare ortodoxa din localitatea Malainita, de pe Valea Timocului, acolo unde preotul erou Boian Alexandrovici a construit o biserica romaneasca in curtea casei, a fost tulburata recent de un grup de sarbi. Starniti
