Preşedintele promite reducerea numărului de aleşi şi legislativ unicameral, deşi decizia o ia parlamentul, indiferent de rezultatul referendumului. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu
Convocarea unui referendum pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale a provocat controverse în presă şi în opinia publică. Preşedintele Traian Băsescu s-a folosit de dreptul pe care îl are de a convoca un referendum pentru a-i da posibilitatea candidatului Traian Băsescu să aibă o armă de campanie. Şeful statului se înfăţişează în faţa alegătorilor cu o ofertă greu de refuzat: desfiinţarea Senatului şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300.
De altfel, în toate sondajele de opinie din ultimii ani, ideea parlamentului unicameral a întrunit scoruri mult peste ale oricărui politician: 53% pentru - sondaj BCS noiembrie 2008, 51% pentru - sondaj CSOP aprilie 2007.
Mişcarea lui Traian Băsescu i-a pus pe contracandidaţii săi într-o situaţie dificilă: atât Mircea Geoană, cât şi Crin Antonescu au replicat că sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar au respins ideea desfinţării uneia dintre camere.
Fără efecte juridice
În consecinţă, Traian Băsescu a avut ocazia, în campania electorală, să se afişeze ca singurul candidat care promite schimbarea completă a clasei politice.
În realitate, referendumul de duminică nu va duce la nicio schimbare imediată şi obligatorie. Chiar dacă s-ar prezenta jumătate plus unu dintre alegători şi plebiscitul ar fi validat, rezultatul său ar avea doar caracater consultativ.
Decizia depinde de senatori şi de deputaţi, care nu au nicio obligaţie indiferent de rezultatele referendumului. Pentru a se ajunge la desfiinţarea Senatului, parlamentul trebuie să adopte, cu două treimi din voturi un proiect de