În urmă cu 56 de ani, Tănasie Lolescu a încercat să dea jos Coloana fără Sfârşit trăgând-o cu un tractor, dar nu a putut să o urnească.

Comuniştii au luat decizia să demoleze Coloana fără sfârşit în 1949 şi au trimis un document în acest sens Ministerului de Arte din perioada respectivă, când opera lui Brâncuşi era batjocorită. În primăvara anului 1953, Tănasie Lolescu avea 24 de ani şi făcea parte din organizaţia de tineret a Partidului Comunist.

Criticat pentru că nu a fost în stare să dea jos Coloana

„Atunci a avut loc Festivalul Mondial al Tineretului la Bucureşti şi organizaţiei de tineret a raionului Târgu-Jiu i-a revenit sarcina să contribuie cu bani la organizarea acestuia. Unul dintre mijloacele de strângere a fondurilor era colectarea de fier vechi. Şi pentru că în Târgu-Jiu nu se cunoştea importanţa Coloanei şi se spunea că sunt lucrări pe care Tătărăscu le-a comandat, primul secretar Constantin Babalîc m-a chemat şi mi-a spus să demolez Coloana“, spune Tănasie Lolescu.

A avut mult de lucru până să găsească utilajele potrivite pentru o astfel de operaţiune. „Am cerut sprijinul SOVROM-ului de la Bâlteni, pentru a lua un Kirov, un utilaj pe şenile, de mare putere, dar directorul rus Naghiev a motivat că nu poate să ne dea pentru că toate sunt pe teren“, povesteşte Lolescu. Acesta a mai făcut o încercare: „M-am dus la şcoala de tractorişti din cartierul Vădeni şi l-am rugat pe director să-mi dea un tractor. Şi am ales un IAR, pentru că avea colţi şi se înfigea mai bine în pământ“.

Odată ajuns la Coloană, a început chinul doborârii acesteia. „Am legat lanţurile de prima gâtuire, am tras, dar lanţurile s-au rupt. Le-am legat cu nişte sârme, ne-am urcat pe cabina tractorului, le-am legat de mai sus, a pornit şi tractorul s-a ridicat din spate. Nu s-a putut face nimic“, spune Lolescu. Acesta a primit numeroas