În Franţa, cazul unei femei cu sindromul Guillain-Barre este analizat pentru a se stabili dacă acesta fost provocat de vaccinul contra gripei noi.

Sindrom Guillain-Barre este relativ rar, cu manifestări clinice variate: de la cazuri severe de paralizie la tulburări uşoare şi pasagere. La ora actuală, lumea medicală discută intens despre afectarea terminaţiilor periferice ale nervilor, respectiv despre un posibil caz de sindrom Guillain-Barre în contextul vaccinării antigripale.

Această bănuială nu este nouă. Ea s-a născut în timpul campaniei de vaccinare din 1976, în Statele Unite, contra gripei porcine, transmise de virusul A/New Jersey/H1N1. 45 de milioane de americani au fost vaccinaţi în iarna 1976 - 1977 şi printre aceştia s-au semnalat peste 500 de cazuri de sindromul Guillain-Barre (SGB), dintre care 25 de decese. Studiile efectuate în perioada respectivă au stabilit un risc de SGB de 1 la 100.000 de persoane vaccinate.

Totuşi, aceste concluzii, desprinse la cald, au fost reluate cu prilejul studiilor ulterioare, anunţă Elyanne Gault, laboratorul de microbiologie al Spitalului Ambroise Pare Boulogne-Billnancourt. Specialistul este de părere că, totuşi, nu sunt informaţii suficiente asupra cazurilor de infecţie cu bacterii şi virusuri care pot fi la originea SGB.

FACTORI DE RISC

SGB survine la 2-3 săptămâni după infecţia virală sau bacteriană. De aceea este, uneori, dificilă descoperirea cauzei, explică doctorul Gault. 40% dintre cazurile de SGB sunt asociate cu o infecţie prin bacteria Campylobacter jejuni, una dintre principalele cauze ale diareei, precizează Elyanne Gault. Riscul unui SGB după o infecţie cu Campylobacter jejuni ar putea ajunge la 1 la 10.000 de cazuri.

Gripa reprezintă un factor de risc pentru SGB, arată un studiu coordonat de doctorul Elyanne Gault şi colegii lui de la Spitalu