Comunitatea oamenilor de ştiinţă din estul Europei încearcă în continuare să-şi revină după schimbările petrecute în urmă cu 20 de ani, scrie revista Science într-un articol legat de evoluţia carierelor în domeniul cercetării şi al ştiinţelor aplicate.
"Guvernele din fostul Bloc de Est controlate de URSS considerau cercetarea ştiinţifică ca având o importanţă deosebită. Dar deciziile privind finanţarea şi priorităţile ştiinţifice erau controlate de Guvern, astfel că cercetarea în aceste ţări era izolată faţă de comunitatea internaţională. Circulaţia specialiştilor şi a informaţiilor ştiinţifice erau controlate meticulos, accesul la oportunităţi în străinătate aproape că nu exista, iar eventuale colaborări ale oamenilor de ştiinţă din Est cu reviste de specialitate din Vest erau restricţionate", scrie revista americană.
După evenimentele care au schimbat regimurile din Est în urmă cu două decenii, în unele ţări s-a încercat revigorarea ştiinţelor, inclusiv prin finanţări masive în cercetare. În alte ţări însă, s-a pus accentul pe reconstrucţie şi dezvoltare economică, neprioritizând cercetarea ştiinţifică.
În cazul Germaniei, căderea Zidului Berlinului a determinat apariţia unui efort deliberat şi organizat în vederea susţinerii oamenilor de ştiinţă est-germani şi a creării de centre ştiinţifice de excelenţă în fosta Germanie de Est. Atitudinea generală din Germania de Est era "fie îţi faci o familie, fie faci ştiinţă", mărturiseşte astăzi profesorul Dorothee Kern de la Universitatea Brandeis din Waltham, Massachusetts. Dorothee a crescut în Germania de Est într-o familie de oameni de ştiinţă. Părinţii săi, biochimişti recunoscuţi, au suferit enorm de pe urma regimului care le condiţiona participarea la conferinţe ştiinţifice internaţionale şi la anumite laboratoare din ţară pe motiv că nu erau membri de partid.
Noile ce
