În marile oraşe din ţară, locuinţele construite înainte de 1989 se vând mai bine, chiar dacă au preţuri semnificativ mai mari. Dezvoltatorii sunt nevoiţi să vândă repede, pentru a-şi plăti creditele din 2008, astfel că proprietarii de locuinţe „comuniste" îşi permit încă să ţină la preţ.
În general, preţurile pe segmentul de apartamente vechi au stagnat sau au scăzut în ultima lună. La fel şi cele ale locuinţelor noi, domeniu în care dezvoltatorii au ajuns să ceară, în oraşe precum Arad sau Baia Mare, preţuri de doar 400-500 de euro pe metru pătrat.
Infrastuctura, criteriu esenţial
În şase mari oraşe din ţară (Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Oradea, Timişoara), preţul pe metru pătrat pe segmentul vechi depăşeşte 900 de euro. Campion în acest domeniu este Clujul, oraş în care preţul atinge şi 1.132 de euro pe metru pătrat, în timp ce în segmentul nou nivelul nu depăşeşte 1.000 de euro.
„Ansamblurile rezidenţiale noi au fost construite mai mult spre periferie. În aceste zone, infrastuctura este deficitară şi accesul la facilităţi sociale - magazine, şcoli, transport în comun - este limitat", explică Radu Crăciun, consultant în cadrul companiei Fix Up Marketing din Cluj.
Acesta este motivul pentru care cererea, aşa puţină cum este în prezent, se îndreaptă spre locuinţele vechi, situate în cartierele tradiţionale, cu acces la infrastructură şi facilităţi sociale.
Totuşi, de ce ieftinesc dezvoltatorii locuinţele, iar proprietarii de apartamente vechi nici nu vor să audă de aşa ceva? „Dezvoltatorii reacţionează mult mai uşor la efecte crizei, fiind nevoiţi să vândă, în timp ce proprietarii de locuinţe «comuniste» nu sunt presaţi de nimic", explică Daniel Crainic, marketing manager în cadrul imobiliare.ro.
Citiţi mâine în „Expert imobiliar"!
Nu rataţi „Expert imobiliar", supliment de 16 pagini care se difuzează gratuit,