Cum de şi-au învins românii scârba de politică şi au mers la vot?

Românii au trecut ieri un important test al democraţiei. Şi-au învins apatia şi au mers la vot, în număr neaşteptat de mare. Câştigul e imens.

Ştim acum că există şansele construirii şi în România a unei democraţii vibrante. Ştim că putem porni, cu încredere, la organizarea spaţiului public de confruntare a ideilor - un obiectiv pe care, din păcate, nu am reuşit să îl atingem în 20 de ani.

Ne întrebăm cum de a fost posibil ca oamenii să se mobilizeze, după o campanie în care s-au discutat de toate, dar cel mai puţin adevăratele probleme ale României?

Cum de şi-au învins scârba de politică, relevată de toate sondajele şi barometrele? Să fi fost doar referendumul, care le-a oferit oamenilor, într-un mod aproape pervers, ocazia de a da un şut în dos mult hulitului Parlament? Să fi fost efectul animatei dezbateri de vineri seara?

Ori, poate, să asistăm la o retrezire a spiritului civic, pe fondul problemelor generate de criză? Este de datoria sociologilor şi a analiştilor politici (serioşi) să ne arate ce anume a determinat o asemenea reacţie publică.

Oamenii au trecut testul democraţiei, dar despre clasa politică mai e mult de discutat.

E greu de spus cât au contat neregulile şi fraudele mici sau mari în rezultatul final. Dar ziua de ieri ne-a demonstrat clar că partidele mari au încercat toate posibilităţile de a fura. S-au organizat pentru asta, au cheltuit bani, au făcut risipă de mijloace logistice,

şi-au pus la treabă organizatorii, au năimit oameni.

Şi aici e marea problemă. Putem avea un parlament mare sau mic, uni sau bicameral. Putem vota uninominal, pe listă, în sistem mixt sau după cine ştie ce metode savante. Putem avea un preşedinte puternic, ales de popor, sau unul mai degrabă simbolic, desemnat de Parlament. Putem alege orice sistem