Potenţialul Dunării permite construirea de noi hidrocentrale care ar putea asigura 10% din consumul naţional de electricitate, dar cu investiţii de ordinul miliardelor de euro. Experţii studiază trei amplasamente pentru noi hidrocentrale în colaborare cu Bulgaria. Cât de oportune sunt aceste investiţii?
Guvernele României şi Bulgariei au discutat pentru prima dată pe tema realizării unor hidrocentrale pe Dunăre în urmă cu 30 de ani. Vechile proiecte prevedeau o centrală de 880 de MW (câte 440 de MW pe fiecare parte a Dunării) în zona Turnu Măgurele-Nicopole şi alta de 265 de MW la Călăraşi-Silistra.
În urmă cu un an, Bulgaria, în plin avânt de redresare a sistemului energetic, puternic afectat de închiderea centralei nucleare de la Kozlodui, a chemat din nou România la masa negocierilor, iar experţii au reluat studiile. Ce beneficii va aduce apariţia pe cursul Dunării a unor noi baraje, ecluze şi grupuri energetice şi ce ar însemna acest lucru pentru România?
În prezent, Hidroelectrica, operatorul hidrocentralelor din România (cu excepţia câtorva foarte mici) foloseşte puţin peste jumătate din potenţialul hidroenergetic amenajabil al ţării şi produce anual circa 15-17 TWh de electricitate (25-27% din consumul naţional). Potrivit datelor companiei, Dunărea permite realizarea unor noi centrale care ar putea produce 4,66 TWh pe an doar pe partea română, în două amplasamente, adică circa 10% din consumul naţional de electricitate.
Serbia va primi o parte din energie
„Bulgarii sunt extrem de interesaţi de aceste proiecte. În acest parteneriat trebuie să avem un consultant care să pună pe picioare un studiu de fezabilitate şi să analizeze dacă este rentabil să construim una sau două noi centrale pe Dunăre şi locaţia lor", a declarat, pentru „Adevărul", directorul general al Hidroelectrica, Mihai David.
Acesta
