Discuţia zilei nu îi are în centru atît pe Băsescu sau Geoană, finaliştii, cît pe Antonescu, perdantul. Şi nu sub aspectul ieşirii din cursă a simbolului unor aspiraţii – deşi ar merita şi asta o dezbatere separată – ci datorită potenţialului său de a ajuta la stabilirea unui învingător în turul doi.

E supraevaluat rolul liderului PNL de catalizator de voturi înspre un candidat sau altul ? Teoria spune că, indiferent de indicaţiile politicienilor, o mare parte din alegători acţionează tot pe cont propriu în faţa urnelor. În cazul de faţă, e şi mai plauzibil. Liberalii oripilaţi de modul în care Băsescu a tratat partidul şi guvernarea Tăriceanu probabil că vor sta acasă sau, in extremis, vor vota cu Geoană, într-un acces de pragmatism dus la extrem. Cei care nu suportă stînga sub nici o formă vor vota totuşi cu actualul preşedinte, sau se vor abţine şi ei pe 6 decembrie.

Avînd în vedere toate astea, Antonescu s-a grăbit să declare că o colaborare cu Traian Băsescu este exclusă. E o dovadă de consecvenţă, dar e formulată suficient de ambiguu încît să fie ulterior explicată ca o lipsă de sprijin între tururi, nu pe vecie. La fel, nu s-a vorbit de o susţinere explicită a lui Mircea Geoană, din motivele de dezgust expuse mai sus. Crin a lăsat de înţeles că alegătorii lui vor trebui să se decidă singuri ce vor face, şi, date fiind sentimentele lor împărţite, probabil că, măcar formal, e tactica cea mai bună.

Un lucru cert, după mine, este că PNL are două opţiuni perfect valabile de formare a unei majorităţi. Al doilea lucru cert este că liderii PNL vor la guvernare şi vor face totul să ajungă acolo. De aceea cred că discuţia despre o susţinere din partea lui Crin între tururi este una falsă ! Sînt convins că negocierile vor fi intense şi că se vor purta nu doar azi sau mîine, ci pe toată durata campaniei. Chiar dacă Antonescu insistă pentru Johannis şi