Bine ca a trecut si campania asta electorala si ne putem vedea mai departe de-ale noastre. Baietii ne-au aratat ce pot, si pot multe, chiar daca nu ce s-ar cuveni sa poata. Intai si intai, ne-au lasat, din nou, sa le intrezarim – in corpore, daca e sa vorbim de primii trei favoriti! – aroganta si lipsa de scrupule in privinta respectarii regulilor confruntarii democratice. Le-au facut vant indezirabililor, dupa criteriul "nu ai partid tare in spate si nu esti cotat bine in sondaje, stai pe tusa". Au refuzat deci dreptul acelora de a-si expune ideile intr-un spatiu de disputare comuna a proiectelor, desi respectivii aveau la fel de multe drepturi in aceasta privinta ca si ei insisi, macar pentru motivul ca o sumedenie de cetateni semnasera pentru a le sustine dreptul la candidatura.

In fine, dupa vreo doua discutii crispate, in care dorinta apriga de a-si trage unul altuia cu vasla sau bata de baseball in spate parea cu adevarat de nestavilit, alegerile s-au produs, evenimentul acesta ajuns simplu pretext de spectacol frivol s-a consumat, echipele de sustinatori ale marilor soguni se pot retrage in corturile proprii, continuandu-si preocuparile dinainte, serbarile s-au cam incheiat. Reintram astfel in cotidianul sumbru din care televiziunile si gogomanii palavragii care le populeaza fara incetare ne-au mai scos putin, cu pretul silei. Ce constatam la prima vedere? Intai de toate, ca Romania nu s-a schimbat peste noapte; nu in bine, in orice caz. S-ar putea totusi ca timpul sa nu se fi scurs de pomana si noi sa ne fi infundat inca putin in mazga mizeriei. Intre timp, raporturile oficialitatilor UE spun fara gres, pe sleau: in tara noastra anul 2009 a insemnat incremenirea luptei impotriva coruptiei.

Intre timp, Mugur Isarescu explica ceea ce stim cu totii: ca economia romaneasca nu va mai putea fi tinuta la infinit in frau numai prin ajust