Reactorul experimental, cu ajutorul căruia cercetătorii încearcă să creeze din nou condiţiile în care a apărut Universul, a fost repornit după o pauză de 14 luni provocată de apariţia unei defecţiuni, ce a avut drept consecinţă eşecul primei încercări. O dată cu noul experiment, ce a fost început vineri noaptea, apare din nou spaima unui eventual accident, în urma căruia Pământul ar putea fi "înghiţit" de o "gaură neagră".

Experimentul - inedit şi cel mai mare din istoria cercetărilor de acest gen - constă în trimiterea a două fascicule de protoni, în sensuri opuse, cu viteză apropiată de cea a luminii, ce urmează să se ciocnească între ele, cu o energie enormă, în interiorul LHC (Large Hadron Collider). Fasciculele sunt formate din "pachete" lungi de un metru fiecare, în care se găsesc miliarde de protoni. Lăsate însă libere, "pachetele" nu pot supravieţui în această formă, pentru că protonii se împrăştie.

Pentru a-i menţine "ordonaţi", LHC produce forţe electrice care "captează" protonii în fascicule. În locul unde cele două fascicule de protoni opuse urmează să se ciocnească se află un imens "detector" ce va "culege" tot ce va rezulta în urma ciocnirii celor două fascicule de protoni, pentru ca apoi cercetătorii să analizeze rezultatul impactului şi să tragă concluziile, scrie BBC.

BOSONUL HIGGS, PARTICULA CRUCIALĂ

"Inelul" principal, unde se va produce ciocnirea, este format din 1.200 de magneţi "superconductori". În noaptea de vineri spre sâmbătă a fost trimis primul fascicul de protoni, care va circula pe întreaga circumferinţă, pe lungimea de 27 de kilometri a reactorului. "E nemaipomenit să vezi din nou cum circulă fasciculul în LHC", a declarat directorul CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară, cu sediul în Geneva, Elveţia), Rolf Heuer. Reactorul dispune de 1.200 de "magneţi bipolari", care sunt aduşi pâ