Crin Antonescu decide invingatorul. In sfirsit, alegeri cu miza. Agitatie, telefoane, SMS-uri, freamat, politie, aglomeratie, grupuri de tineri la vot, caravane de autoturisme electorale, ceva isterie. In ciuda multor pronosticuri, romanii nu sint chiar scirbiti si nici indiferenti la politicieni. Poate si pentru ca au regasit miza pe care nu o observau la alegerile europarlamentare ori cele generale. Prezenta la vot peste asteptari, peste 50%, scade foarte mult posibilitatea influentarii rezultatelor finale in ceea ce priveste ponderea eventualelor fraude acuzate de partide. Prima chestiune, mai clara: referendumul convocat de Traian Basescu este aprobat. Asupra politicienilor este pusa, astfel, o imensa presiune, mai ales ca nu referendumul a fost motivatia pentru care romanii s-au ingramadit la vot si nici nu a fost motorasul pentru procentele obtinute de Basescu. Dimpotriva! Prezenta la prezidentiale a tractat si prezenta la referendum. Mai putini romani, cam cu 4%, au votat pentru referendum decit pentru presedinte. Daca ar fi existat acea respingere in bloc a politicienilor, acea scirba generalizata, mai multi alegatori ar fi preferat sa-i reduca la numar, sa-i trimita intr-o singura camera si apoi sa refuze, demonstrativ, sa voteze pe unul dintre candidati. S-a intimplat exact pe dos! Astfel, teoria "siretlicului", "smecheriei", cu care era etichetata manevra suprapunerii referendumului cu alegerile, nu tine. Electoratul a votat in cunostinta de cauza. Intelegem acest lucru mai ales daca ne uitam la faptul ca votul pentru referendum nu l-a influentat pe cel pentru prezidentiale. Intre 82-87% dintre romani au votat pentru reducerea numarului de parlamentari si 74-76% pentru Parlament unicameral si numai 31% -34% pentru Traian Basescu. Rezulta ca o mare parte a electoratului PSD si PNL, partide care acuzau tertipul PDL, nu au tinut cont de sugestiile favoritilor